Mintea conștientă nu este veșnică. Sentimentele sunt importante în construcția sistemului nostru indiferent de planul în care activăm – personal sau profesional.
Pentru a exista într-o formă echilibrată în viața noastră iubirea are prioritate asupra gândurilor. Nu vorbim despre atașamentele de orice tip, ci de iubire – un spațiu al iubirii pe care toți îl avem; este, însă, puțin cam foarte ascuns. Motivele pentru care este ascuns sunt nenumărate – în principal de frică.
Iubirea are prioritate asupra tot ce este,chiar dacă este mai presus de înțelegere și acceptare; dar orice plan, orice gând, orice scop sau task dacă este generată realizarea lui dintr-un spațiu al iubirii, prinde viata și putere inestimabil de mare.
Este destul de mult de muncă cu noi pentru a readuce în utilizare acest tip de program mental. Nu, nu este nimic mistic, doar o schimbare profundă a modului în care gândim și ne raportăm la noi și mediul în care trăim . Englezii îi spun – Mindset. Alții îi spun manifestare referindu-se doar la o parte din proces. Alții îi spun vizualizare sau conștientizare – ambele parte din procesul de recunoaștere, redezvăluire a programului de iubire în vasul sufletesc, în propriul suflet, așa numitul “eu divin”. Acest concept îl veți regăsi în mai toate sistemele de credințe din lume. Cam așa ne-a învățat și Hristos – energia Hristica.
O renunțare la programul de iubire în forma ei potrivit manifestată, înseamnă decădere, o moarte treptată în suflet, sau și mai rău – în structuri.
Cucerirea minții conștiente, raționalului asupra iubirii, versus existența unui echilibru între cele doua, duce către o amorțeală, înghețare în suflet cu consecințe mai ample decât moartea fizică.
Ați întâlnit vreodată oameni pe care îi simțeați tăioși pur și simplu, de gheață, implacabili, crud de raționali, dezanimați, dar care afișează interes către practici spirituale, maschează înghețarea sufletească cu secvențe de blandețe? Și, în ciuda acestor măști, simți durerea unui suflet înghețat.
De ce ne spun, mai nou, gânditorii, că acei conducători care pot îmbina raționalul cu emoționalul într-un mod constructiv, obțin rezultate mai bune, au echipe mai bune, este mai liniște în familiile lor, viața se așează mult mai natural?
Oricare dintre noi care va prețui conștientul mai presus de orice program de iubire corect manifestată, nu va putea să își schimbe interiorul oricâte practici ar face, oricâți guru ar vizita, oricâți maeștri l-ar susține (oricare) sau în oricâte ashramuri, lăcașe de cult s-ar duce.
Dezvoltarea și recâștigarea pe pozitiv a acestui program de iubire nu are loc fără schimbări.
Programul de tip conștient rațional, exclusiv, adus în manifestare plenară, cu renunțarea totală la iubire & valențele ei, se traduce în viața de zi cu zi printr-o cruzime de diverse grade, o capacitate de manipulare și disimulare dincolo de orice cuprindere mentală.
Un om simplu, în oareșce formă de echilibru cu sine, va reacționa natural “cum este posibil asa ceva? Nu se poate să facă cineva așa ceva?” . De ce există, v-ați întreba, o asemenea reacție? Pentru că exista în egală măsură și normalitate, iar normalitatea (echilibru) rămâne șocată de cum ar putea o altă ființă să acționeze asupra sieși într-un asemenea fel. Să se autodistrugă.
Rațiunea lipsita de orice dram de moralitate va găsi scuze, modalități de a supraviețui, iar asta duce la adevărate schisme emoționale și, uneori sociale, în funcție de nivelul la care se manifestă.
O minte vaduvită de programul de iubire va manifesta forme ale unui rău dus la extreme. Tot ce este în jur devine resursă, bun viu de care, vba englezului, a loveless mind, face uz.
Să renunți la manifestarea plenară a conștientul în favoarea unei domnii bicefale – iubire și conștient, este aproape imposibil.
Mintea va genera frici pana la paroxism, își va scuza orice acțiune.
Trăirea la nivelul conștientului înseamnă manifestarea controlului asupra unei situații, iar la polul opus avem bine-cunoscutul – out of the box, adică cele mai mari lecții și beneficii le avem în zonele de disconfort – toți cunoaștem conceptul acesta căci ne învață despre cum să rupem lanțul, să fim veriga care face diferit lucrurile.
Trăirea la nivelul programul de conștient mai are ca manifestare protecția, salvarea pe când iubirea înseamnă acceptarea necunoscutului pana devine cunoscut, iar cedarea unui spațiu programului iubire echivalează pentru conștient cu o forma de moarte. Se activează fricile, se teme de pierderea controlului.
Conștientul este regele căruia îi lipsește regina – iubirea, pentru a fi complet, dar chiar dacă simte nevoia de activarea programului iubire, nu poate renunța la dominația completă.
De ce sărbătorim an de an răstignirea? An de an avem și trăim o reamintire dură: poți fi leader, îndrumător, ghid, om printr-o manifestare completă și în echilibru între minte și inimă. Vă sună cunoscut conceptul? Body mind and soul (heart)?
An de an sărbătorim importanță unui program de iubire manifestat în echilibru, cu înțelegere, cu dăruire de informații, cu ajutorul de creștere (followers – apostolii) – sărbătorim de fapt victoria unui leader agil, conducător spiritual, asupra unei forme ierarhice, bolnave de prea mult conștient, pătrunse de prea mult intelect și prea puțină iubire manifestată în echilibru.
Conștientul se hrănește cu energia noastră. Ați observat că atunci când suntem prea obosiți, prea hăituiți de problemele de viață pe care, de fapt le trăim prin conștient, ne îmbolnăvim, uneori iremediabil.
Sau cum cei care oferă spațiu de manifestare și iubirii, îi regasiti printre cei întorși spre rugăciune, post, acțiuni dătătoare de forța sufletului, își revin, renasc neașteptat?
Asta nu înseamnă că renunță la conștient, ci, în sfârșit, dau regelui pe regina lui.
Trăim într-o creație duala – alb – negru, yin – yang, iubire – ura, bărbat – femeie – asta poate însemna că totul așa cum este sus, este și jos. Prin urmare orice exces a unuia dintre programele manifestate se realizează în forme mai puțin plăcute.
Când ne găsim iubirea – aceea de care ne este frică – dualitatea Yin Yang din fiecare își găsește partenerul în Yin și Yang-ul celuilalt sau altfel spus – când masculinul din ea va rezona cu adevărat cu femininul din el & femininul din el va rezona cu adevărat cu masculinul din ea – se naște iubirea. Nu se vor sătura de vorbit unul cu celălalt, se vor susține, se vor respecta, vor crește în spirit & sufletește.
Iar de încheiere —-
Visătorii noștri sunt cu siguranță rege și regină.
__________
pentru RestartZone – autor Maria Stan